← Înapoi la jurnal
20 Martie 2026  ·  7 minute de citit

Balta Albă: un lac uitat de toată lumea, dar nu și de corp

La apogeul său, lacul Balta Albă primea peste 15.000 de vizitatori pe an. Nămolul său era certificat la Paris, lăudat de scriitori și frecventat de elita medicală a României. Apoi a venit uitarea. Dar lacul n-a plecat nicăieri.

Un lac cu nume de legendă

„Balta Albă" înseamnă, literal, lacul alb. Numele vine de la depunerile de săruri minerale care cristalizează pe maluri în lunile de vară secetoasă, când apa se evaporă și lasă în urmă o crustă albă vizibilă de la distanță. Un peisaj care seamănă, spun cei care l-au văzut, cu Delta Dunării — dar în câmpie, la 45°17' latitudine nordică, în Câmpia Râmnicului, la granița dintre județele Buzău și Brăila.

Lacul are o suprafață de 11 km², o adâncime maximă de 2 metri și o salinitate care variază sezonier — atingând vârfuri de 8.800–9.120 mg/L substanțe dizolvate total în septembrie-octombrie, când evaporarea de vară și-a făcut efectul. Apa este alcalină (pH 8,0–8,7), bogată în sodiu, cloruri și magneziu.

Aceste condiții — apă sărată puțin adâncă, temperaturi ridicate vara, lumină abundentă (peste 2.100 ore de soare anual) — creează mediul perfect pentru formarea nămolului sapropelic. Un mediu care nu poate fi reprodus în laborator.

Cum a început totul

Prima stațiune balneoterapică de la Balta Albă a fost inaugurată în 1838. Dar folosirea lacului în scop terapeutic este cu siguranță mai veche — localnicii din Câmpia Râmnicului știau de proprietățile nămolului cu mult înainte ca vreun medic să le documenteze.

Boierul Dumitru Seceleanu a fost primul care a pus Balta Albă pe harta României cultivate: a ridicat o moșie cu livadă, uscătorie de fructe și distilerie de rachiu și a construit primele facilități pentru tratarea bolilor reumatice. Nu era un om al științei — era un om al pământului care știa ce face nămolul dintr-o generație în alta.

1838

Inaugurarea primei stațiuni balneare. Primii turiști înregistrați oficial pentru tratamente cu nămol sapropelic.

1860–1870

O companie româno-italiană construiește o stațiune luxoasă. Balta Albă intră în circuitul european al destinațiilor balneare de prestigiu.

1872

Se deschide primul hotel. Băile calde și reci devin operaționale. Stațiunea atrage elita medicală și intelectuală a României.

Sfârșitul sec. XIX

Medicul Carol Davila analizează proprietățile terapeutice ale nămolului. Scriitorul Vasile Alecsandri vizitează și promovează stațiunea — un endorsement cultural de prim rang pentru acea epocă.

1890

Laboratorul de Chimie al Școlii de Mine din Paris certifică calitatea nămolului de Balta Albă. Stațiunea primește peste 15.000 de vizitatori anual — concurând cu Mangalia și Techirghiolul.

Epoca comunistă

Stațiunea capătă notorietate internațională. Mii de turiști străini vin pentru tratamente. Din nămolul lacului se produce brandul cosmetic Pell Amar — un extract salin obținut prin presarea nămolului sapropelic — care cucerește piețele mondiale.

Post-1989

Stațiunea intră în declin. Infrastructura se degradează. Turiștii străini continuă să vină — după hărți vechi — dar găsesc tot mai puțin. Lacul rămâne. Nămolul rămâne. Oamenii pleacă.

Pell Amar și nămolul care a cucerit lumea

Puțini știu că unul dintre cele mai exportate produse cosmetice românești din secolul XX era derivat din nămolul de la Balta Albă. Pell Amar — denumire care desemnează atât brandul, cât și soluția interstițială obținută prin stoarcerea nămolului sapropelic — a ajuns pe piețele occidentale în perioada comunistă ca produs de nișă cu reputație terapeutică solidă.

Gama includea pastă de dinți, creme de piele și loțiuni cosmetice. Produsele erau fabricate în satul Băile, la câțiva kilometri de lac. O mică unitate de producție funcționează și astăzi.

Faptul că nămolul de la Balta Albă a putut susține o filieră industrială — și că produsele respective erau suficient de valoroase pentru export occidental în plină economie planificată — spune ceva despre densitatea lui biochimică. Nu era un produs oarecare.

Furnizor pentru Techirghiol

Un detaliu mai puțin cunoscut publicului larg: Balta Albă nu este doar o stațiune autonomă — este una dintre sursele principale de nămol sapropelic pentru Techirghiol, cea mai renumită stațiune balneoterapică de pe litoralul românesc.

Nămolul sapropelic de la Balta Albă a fost caracterizat în literatura științifică recentă drept „una dintre cele mai importante surse românești de nămol sapropelic terapeutic." Același nămol pe care-l cunoști, dacă ai fost vreodată la Techirghiol — poate că a venit de la Balta Albă.

Ce este astăzi

Lacul există. Nămolul există. Tradiția există — fragmentată, dusă mai departe de câteva familii din zonă care n-au uitat ce știau. Infrastructura turistică de altădată s-a degradat, dar în ultimii ani au apărut primele semne de revenire: investitori germani au restaurat o parte din facilități, un hotel de 3 stele funcționează, iar o plajă naturală — zona de camping „La Plajă" — permite în continuare băi de nămol în aer liber, ca acum 150 de ani.

„Un peisaj care seamănă cu Delta Dunării, dar în câmpie. Stufăriș, apă sărată, liniște totală și nămol negru pe mal — exact ca la origine."

Domeniul Călin se află pe malul acestui lac. Conacul nostru a fost ridicat la sfârșitul anilor 1930, de un om care știa deja de ce merită să construiești lângă Balta Albă. Restaurăm ce a lăsat el și redeschidem accesul la ceva ce n-ar fi trebuit să se închidă niciodată.

Înscrie-te pe lista de așteptare →

Surse

  1. ILEC World Lake Database. Lake Balta Alba — limnological data. wldb.ilec.or.jp
  2. Travel Buzău. Balta Albă Lake. travelbuzau.com
  3. Travelminit Blog. Balta Albă, lacul vindecător din județul Buzău. blog.travelminit.ro
  4. Adevărul. Aurul negru de la Balta Albă — nămolul tămăduitor. adevarul.ro
  5. Adevărul. Balta Albă din Câmpia Râmnicului — sursă de nămol pentru Techirghiol. adevarul.ro
  6. Evenimentul Zilei. Stațiunea din România unde se trata lumea bună — sărurile minerale și nămolul folosite în cosmetice. evz.ro
  7. TVR Info. Lacul Balta Albă și puterea tămăduitoare a nămolului sapropelic din Bărăgan. tvrinfo.ro